miercuri, 27 iulie 2016

Retezat SkyRace 2016 - Un inceput de cariera in SkyRunning ?

18 Iunie 2016
Traseu Custura - 28 km - dificultate ridiata, diferenta de nivel 2300m
Video oficial aici : Video oficial cursa Retezat SkyRace 2016

Memorabila aceasta data prin prisma unei descoperiri despre ceea ce ar putea sa ma reprezinte : SkyRunning-ul. Nu stiam de denumirea asta si explicatia, pe scurt, ar fi un traseu compus din urcari si coborari abrupte,tehnice, cu o inclinare mai mare de 30%,diferite de trasele normale de trail running.
Prea multe ma abtin sa zic fiind la al-3lea trail run din viata mea, primele 2 fiind in ultimii 2 ani fie in adidasi trail de la Lidl fie in bocanci.Adica la plesneala si chinuiala.
Asa ca m-am echipat anul asta corespunzator si m-am prezentat pentru prima data cu ceva de calitate.Ma refer tot la adidasi : La Sportiva Mutant, foarte buni ca aderenta pe teren umed, noroi, chiar si piatra , dar partial.
Povestea acestei curse incepe cu un Petrica destul de neantrenat pentru munte cu doar 2 iesiri la aer tare prin Bucegi si Jepii Mici. Retezatul nu-l mai vazusem pina la onorabila mea varsta. Rusinica, cum ar spune unii carcotasi.Dar, uite ca m-am inscris vazand alti cunoscuti,amici,prieteni, inimosi si veseli toti. Gata, e de fun, am zis.Si am pornit in aventura asta.
Ma asteptau din start doua urcari periculoase rau care cica scoteau din tine tot numai sa te faca sa renunti.Din profilul traseului, nu parea de speriat dar sa lasam poza de mai jos sa graisca ;)
Momentul zero al startului de la ora 9, ma prinde cu toti "Cei 4 fantastici" inimosi, toti cam neexperimentati pentru asa ceva dar... ce conta, toti aveam o inima buna, nu-i asa ? Bucurie, bine-dispozitie, alergare, testarea limitelor , căutarea resurselor interne (cum ar spune cei ce se "antreneaza" frecvent in cursuri de dezvotare personala ;) ), si "tăti celi" cum ar spune 2 din moldovenii nemțeni din poză ;)

Primii km sunt de putin la vale si pe asfalt,cu trecerea unui podet, in sir indian, peste un rau. Alergam cu Mihai cand ma gadila ceva la talpi si ma duc spre ... nicaieri destul de repede cu pace de 5 sau chiar sub. Pe km 3 e urcare in piept si nu peste mult timp aud o voce cunoscuta din spate ... Mihai. Urcăm abrupt împreună destul, cam 2 km, cât sa simt necesitatea unui baton care compenseze ceva... posibila scădere în greutate de care ma speriam ;) Nu cunosteam deloc traseul, eram concentrat,urcam pe poteca de padure, stramta pentru o persoana, pe alocuri mai treceam prin luminisuri superbe luminate de soare, ajungand pina la un punct de alimentare, pe iarba, in plina rampa de 30% si mai mult ca inclinare. Fac o mica pauza, incarc cu apa,mai vorbesc putin cu altii sa testez daca mai respir normal.Mihai era mai in fata.Urca bine, iar ceilalti "se distrau" undeva prin spatele meu: Laurentiu, Cornel, George.Chiar doream sa-i vad si sa mai schimb o vorba de duh.Trebuia sa plec, din pacate, muntele ma astepta ;).Era km-ul 6, cred.Alte urcari, de data asta prin soare, pante mari la fel.Incepe sa se intrezareasca golul alpin.Deja terenul avea pietre amestecat cu iarba si incet-incet devenea mai periculos si plin de surprize daca incercai sa calci altfel decat e necesar.


Era pe la km 9 si ma asez putin pe o piatra si privesc peisajul superb.Nu mai era nimeni pe langa mine.Servesc o cola bine-venita acolo sus si ma bucur de tot. Incep sa vina 2 grupuri de inimosi.Printre ei, era si un nou cunoscut, Adrian.El era la tura scurta, aia cu Buta. Ii salut, le mai zic cat ma bucur ca acum nu-s singur, termin cola si o iau dupa ei.Repejor pe pietre, depasesc cum pot, fiind o viteza prea mica pentru mine,...cea de grup.

Ajung pe primul grup in care era si Adrian si sunt prins de ... fenomenalul Radu Cristi in poza alaturata.
Mai e putin si se face km 10, adica aproape de Vf Piule de unde urma coborare abrupta pe pamant amestecat cu pietre, lunga de 3 km pina la punctul de alimentare.Aici era Salvamont Buta, de fapt si apa din belsug din izvor de munte.
Deja eram la peste 2000 m.
Acum observ in poza lui Radu Cristi mai bine jambierele de la Compressport si betele de treking. Acum pot spune ca imi fac o compresie prea mare, fiind niste jambiere pentru recuperare dupa efort mai degraba decat in timpul efortului iar betele sunt pentru incepatori in alergari montane, as indrazni sa spun.Pentru curse mici sub 50 km, cu mana pe inima spun ca mai mult incurca decat ajuta.La maraton 7500 (alta poveste pe blogul meu) nu le-am mai folosit si parca zburam.
Coborarea de 3 km ce urma pina la in vale la Salvamont Buta era banala, doar atentie unde si cum calci.Ma intrecuse in mare viteza un domn de tot respectul : Stan Turcu. Ajusesem sa vorbesc cu el putin pe a doua mare urcare ce urma.Dar, eu am facut pauza la punctul de alimentare de la Salvamont :15 min , ca un adevarat ce eram. Era km 13 si cele 2 trasee Custura (28 km) si Buta(23km) se desparteau.Pentru altii de la Custura era momentul sa decida drumul pe care o iau. Unii au facut la dreapta pe Buta din diferite motive. Se pare ca SkyRunning-ul nu e pentru oricine. Iau si 2 geluri,mananc ceva, mai servesc lichid, apare si Cornel incantat si fara dorinta de a sta cu mine la o sueta. Era concentrat pe ritm si se uita lung la urcarea si omuletii mici,mici ce erau pe coama lui.Parea de speriat. E in poza urmatoare in dreapta.Cornel a luat repede la deal.Nu se mai vedea. Apare Ovidiu, din pacate, a luat-o la dreapta pe Buta.Nu era ziua lui de Custura azi :) Hai ca ma scol si eu din iarba placuta si incep sa ma duc curios de repede la deal.In cateva sute de metri vad culoarea lui Cornel.Merg putin si il strig de jos sa bage foc la locomotiva ;)

Ma apropii de el, pe un teren pietros, panta mare de tot, toti urcau usor, obositi la fiecare pas (poza din dreapta).Urcam cu usurinta si ma intrebam de unde vine.Rasuflam dar nu asa cum o facem nu cu putin timp inainte de cursa asta.Era km 15. Gata, in varf apare firav Saua Plaiu Mic, o portiune mai lina in deal, cu iarba.Merg cu Cornel, mai povestim, mai facem o poza. Ma opresc pentru o pauza tehnica si una de ...RedBull. Statusem 5 min si aici, Cornel continua pe ritmul muzicii lui.


Dar, eu stiam ce urma, o frumusete de peisaj si o urcare lunga si grea catre Vf.Custura. O iau la pas alert si il ajung pe Cornel undeva mai sus pe pietre cu 1 km inainte de Custura.Cred ca era km 18. De la km 16 la 19 e superb rau de tot. Am si facut multe poze pe aici. Nu credeam sa-l mai ajung pe Cornel.Dar, erau mai importante pozele si frumusea peisajului avand in vedere ca eram prima data pe aici.

Tot la km 18 il ajung si pe d-l Stan Turcu.Il vazusem prin niste poze pe Facebook.Imi parea cunoscut.Intru in vorba, imi mai spune cate ceva ce nu stiam, eram cam vorbaret, da, stiu, chiar daca urcam. Sa vezi un om ca el, la onorabila varsta ca urca asa bine si cobora si mai si, tot respectul.Mi-as dori sa traiesc si sa ajung sa urc si cobor ca el la aceeasi varsta. Am aflat ulterior ca e ultramaratonist si ca a terminat maraton 7500 - 90 km si ca va participa la UTMB (Ultra Maraton Mont Blanc ) din Franta cu lungime 160 km. Wow, mi-am zis dupa aceea.Cornel mi-a implantat  ideea UTMB de facut cadva, care e pe puncte.Asta intr-o discutie de dupa Retezat SkyRace.

Il salut pe d-l Stan si ajung in varf la Custura repede.Era km 19-20. Totusi in varf scria Km 18 .Am o poza mai jos cu numarul de km din varf. Superb aici, cu voluntari care stateau pentru noi, unii chiar au carat atata apa. Era, evident , rationalizata : un pahar mic pentru fiecare. Asa ca trebuia sa am rezerve suficiente pina aici. Nu era problema la mine de data asta.M-am inarmat cu 2,6 litri in total.Sunt rau de sete pentru ca transpir mult si elimin si saruri si alte minerale.
Dar, cica se spune ca atunci cand te trece pipi pe munte, sa-l retii. Da, nu radeti , in celebra carte "Born to Run", ultra-maratonistii se tineau pe ei atunci cand aveau rezerve mici de apa, caci cica corpul "absoarbe" surplusul de lichid in caz de nevoie. Si cum nevoia de lichid a corpului devenea mare, atunci corpul "renunta" la incercarea de a arunca afara si a pune presiune pe ultramaratonist ...he, he ..






Cica 18 km pina in Custura cu 2457 m altitudine.










Poza luata cu 50 m inainte de urcarea pe varf.O zona de pietre cu spatii bune de rupt piciorul ;) Cei iute de picior alearga pe aici sarind de pe o piatra pe alta.Evident, pietre late ;)



In poza alaturata, eram deja pe varf. Nu are rost sa descriu in cuvinte. Imaginile vorbesc de la sine.
Urma sa cobor numai pe pietre.O zona mai pacatoasa decat in poza de mai sus.







Felicitari si mii de multumiri voluntarilor de pe traseu si in special celor de la inaltimea asta. Atatea ore de stat la 2457 m , de incurajat alergatorii, de indurat vremea de aici care era destul de buna in ziua cursei, de facut poze concurentilor, etc etc Sunt de prisos cuvintele pentru oamenii acestia inimosi.
Ei dau incredere si speranta obositilor de pe traseu ca acolo cineva ii asteapta, niste suflete calde .

Prin urmare, atentie la cum va luati apa de la km 13 pentru avea pina la finalul coborarii , adica km 23.Deci, vreo 10 km apa este rationalizata la un pahar mic de apa de pe Custura si poate pe coborarea abrupta sa mai intalnim niste baieti cu vreun bidon de apa pregatiti sa mai alimenteze alergatorii.

Cum ziceam din varf, urmeaza o coborarea pe pietre nasoala de vreun 1,5 km.Atentie mare la viteza si modul de calcare. O accidentare devine riscanta in regiunea asta si pentru viitorul carierei montane.
Dupa asta, e gata, viteza maxima pe smocuri de iarna care ma asteapta la cotitura.Sa fiu neatent si sa-mi rupt ceva. E foarte tehnica aceasta coborare.Pe cat de tehnica pe atat de solicitanta incat la finalul celor 3-5 km ( 3 sunt dupa ceasul meu, 5 sunt dupa cel al organizatorilor ) am resimtit muschii coapsei si cei din zona genunchiului. Abrupta panta, mai mare de 30%.

Ajung la ultimul punct de alimentare, la intrarea pe drumul forestier.Mai sunt pina la final vreo 5 km.
Vreo 2 km sunt in usoara vale si mai ca refuzam sa alerg.Am incercat totusi motivat de 2 tipi care ma depasisera si de care trecusem pe vale in viteza.Deh, se aprindea ceva in mine pe final si era cat de cat bine, zic eu, avand in vedere resursele scazute.
Ha,ha, tot focul care se aprinde, ma motiveaza...o pasiune, o dorinta de ceva...

Forestierul se continua cu inca 1-2 km de fals plat.E in usoara panta si pare mai putin binevenit la final de km de urcare asidua si coborare pe masura. SkyRunning, deh, mi-a trebuit ..
Nu mai alerg deloc ci merg la pas alert pe forestier si ajung intr-o zona de iarba inalta, mai depasesc pe unii , il las pe altul mai ambitios inainte ....sa nu-mi strice poza de final ca nu se stie cand mai prind concursul asta pe o vreme asa superba :)















Timp : 6h:34m
                              Loc 61 / 133 Categorie Masculin
        Loc 166 / 391 Open
Data viitoare , daca voi mai participa si ma prinde antrenat, voi merge spre un timp mai bun.Acum sunt foarte incantat ca am descoperit SkyRunning-ul :)

Un video frumos cu intreaga cursa cat si cu un profil al traseului plasat pe video, poate fi gasit mai jos :

Video oficial cursa Retezat SkyRace 2016



FELICITARI ORGANIZATORILOR PENTRU SUPERBA ORGANIZARE SI CURSA ! 
A fost o supriza placuta la care nici nu ma gandeam !

Si o binemeritata masa si poza a finisher-ilor traseului Custura 2016 ! Bravo baieti !














Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu